Bine ați revenit la un nou articol! Astăzi, în suita de articole despre terapia BowenJOY, vom aborda un subiect de multe ori neglijat: mușchiul psoas.
ELEMENTE INTRODUCTIVE
Psoasul este unul din mușchii lungi ai corpului. Deși numele lui este folosit la singular, el, de fapt, este format din 2 mușchi psoasul mare și psoasul mic. De obicei este amintit ca făcând parte din grupul de mușchi denumit ilio-psoas, totuși de notat faptul că doar psoasul mare este considerat parte a acestui grup, alături de mușchiul iliac.
Atât psoasul mare, cât și cel mic, sunt localizați în regiunea pelvină, pe partea internă a bazinului. Psoasul mare iși are originea în procesele transverse ale vertebrelor T12-L4 și în aspectele laterale ale discurilor intervertebrale ale acestora, iar inserția este pe trohanterul mic, fiind inervat prin intermediul ramurilor L1-L3 ale nervilor plexului lombar. Psoasul mic își are originea în aspectele laterale ale vertebrelor T12 și L1, iar inserția pe osul pubis (linia pectineală).
Având în vedere localizarea în zona cavității pelvine, zonă pe care o putem considera fundația corpului, adică structura pe care se sprijină toate celelalte părți ale corpului, putem afirma că mușchiul psoas este un mușchi de bază pentru sănătatea corpului uman. Pentru a înțelege mai bine importanța lui, vom face o paralelă cu viața cotidiană și vom asocia mușchiul psoas omului de bază din casă, cel care, chiar daca nu i se observă neaparat prezența și contribuția, lipsa acestuia (a se citi funcționarea defectuasă a acestuia) se face în mod evident simțită. Și cine s-a simțit măcar o dată în viață ”mușchi psoas” pentru familia lui, stie despre ce vorbim!
ROL
Este singurul mușchi din corp care leagă direct coloana (zona lombară) și picioarele (osul femur), de aceea este foarte important atât pentru postură, cât și pentru deplasare. Din perspectiva aparatului locomotor, mușchiul psoas este implicat în menținerea posturii stând în picioare, în acțiunea de aplecare spre înainte sau ridicare a picioarelor la piept, în rotirea trunchiului din bazin în timp ce picioarele rămân nemișcate și în orice mișcare care presupune rotația externă a picioarelor.
Din punct de vedere al circulației, datorită ciclurilor succesive de contracție-relaxare, acesta se va comporta ca o pompă hidraulică a zonei abdominale, ajutând atât în procesul de drenare limfatică, cât și la schimbul de substanțe între sânge și celule.
În cazul organelor interne, prin funcționarea normală a mușchiului psoas (cicluri succesive complete contracție-relaxare) se va realiza un masaj al organelor adiacente din cavitatea abdominală, ceea ce va facilita funcționarea corectă a acestora. Originea mușchiului este pe aceeași locație cu cele două tendoane cu care diafragma se inserează pe vertebre (crura), iar ligamentele mediane arcuate ale diafragmei se înfășoară pe partea superioară a psoasului.
Având în vedere toate acestea, și, mai mult, știind că prin rețeaua de fascii, orice parte a corpului este în relație de interdependentă cu celelalte părți ale corpului, tragem concluzia că mușchiul psoas are un impact important atât asupra procesului respirator, cât și al celui locomotor.
În cadrul Tao, parte a medicinei chineze tradiționale, mușchiul psoas este numit mușchiul sufletului. În Tao se consideră că vitalitatea și sănătatea corpului începe în zona pelvină ca punct central al corpului (Tan Tien), mușchiul psoas constituind suport, sprijin fizic și contributor esențial în vitalizarea (mișcarea) acestei zone. Astfel, filozofia Tao consideră că o disfuncție la nivelul acestui mușchi poate duce la o funcționare deficitară la nivelul întregii zone și, pe termen lung, induce epuizarea din punct de vedere energetic a întregului corp.
Această idee poate fi susținută și din punct de vedere anatomic, având în vedere că rinichii, considerați (în filozofia chineză) fabrica și depozitul de energie a corpului, sunt adiacenți mușchiului psoas, aceste structuri influențându-și reciproc funcționarea. Mai mult, tot în medicina tradițională chineză se consideră că atunci când inima, rinichii și diafragma sunt în echilibru, mușchiul psoas va funcționa normal.
PATOLOGIE
Ca și orice altă structură a corpului, mușchiul psoas are o acțiune holistică pe mai multe planuri. Disfuncțiile mușchiului psoas pot contribui la multe probleme de sănătate din care amintim:
- probleme la nivel osteo-muscular: disfuncții ale planșeului pelvin, dureri lombare, lordoze, rectitudine lombară, dureri inghinale, posturi defectuoase ale bazinului, durere de articulație sacro-iliacă, diferențe de lungime a picioarelor, scolioze, durere de șold, dureri de genunchi, dureri în partea superioară a spatelui, dureri de umeri, dureri în timpul activităților sportive etc.
- probleme la nivel funcțional: probleme ale tractului digestiv, dismenoree, probleme ale vezicii urinare și organelor din zona abdominală, constipație etc.; având în vedere legătura dintre mușchiul diafragm și psoas prezentată anterior, acesta din urmă este un factor foarte important în dinamica respirației, astfel un psoas contractat cronic va putea duce la o respirație superficială;
- probleme la nivel psiho-emoțional și sistemic: având în vedere legătura strânsă între diafragmă, rinichi și mușchiul psoas, acesta din urmă este afectat în cazuri de stres, încărcări emoționale, neîncredere în fața vieții și oboseli cronice.
Spre exemplu, un mușchi psoas lipsit de tonicitate poate duce la suprasolicitarea mușchilor iliac și abdominali. Și invers, un mușchi psoas contractat, poate duce la o slăbiciune a mușchilor anterior menționați.
L.Gold afirmă că: ”un abdomen proeminent (burtă care atârnă) este mai degrabă un indicator al unui mușchi psoas încordat, decât al unui mușchi abdominal lipsit de tonicitate”.
Tehnica terapeutică BowenJOY prin multiplele abordări pe care le cuprinde, tratează eficient și acest mușchi. Combinația dintre masajul local, mișcările de tip Bowen, acționarea pe puncte trigger au efect rapid și de durată în problemele care au drept sursă principală a disfuncției mușchiul psoas.
