Astăzi vom aborda, în cadrul discuțiilor despre terapia BowenJoy, subiectul nervului vag și al impactului holistic al acestuia asupra funcționării corpului uman.
Fiind cel mai lung și mai complex dintre nervii cranieni, afectează numeroase organe și regiuni ale corpului. Chiar și denumirea lui de nerv vag sau nerv călător vine de la faptul că ”ajunge” în numeroase ”cotloane” din corp.
Despre importanța lui se vorbește din ce în ce mai mult în ultima vreme. Vom spune, pentru început că, prin stimularea nervului vag se pot trata depresiile. Mai mult, în cazul celor cu probleme de tract digestiv și reflux gastro-esofagian sau chiar cei cu probleme articulare inflamatorii, se pare că activitatea nervului vag este deficitară. Și dacă mai adăugăm și faptul că activarea sau dezactivarea lui este legată de buna funcționare a inimii, plămânilor, corzilor vocale și sistemului imunitar, avem o imagine mai clară asupra impactului enorm asupra stării de sănătate a omului.
Structura sistemului nervos
Pentru a înțelege mai bine locul acestui nerv în funcționarea corpului, vom prezenta pe scurt structura sistemului nervos (SN) uman.
Acesta se împarte în 2 componente principale: sistemul nervos central (SNC) format din creier și măduva spinării și restul, care formează sistemul nervos periferic (SNP).
Mai departe, SNP este împărțit la rândul lui în sistem nervos autonom (SNA) și sistem nervos somatic (SNC).
Diferența dintre cele 2 este dată de faptul că funcționarea componentei somatice este controlată de partea conștientă a creierului, pe când componenta autonomă este independentă de partea conștientă a creierului.
Sistemul nervos autonom se ocupă de funcționarea organelor interne.Iar mai în profunzime, sistemul nervos autonom este, la rândul lui, alcătuit din sistem nervos simpatic (SNS), parasimpatic (SNP) și enteric (SNE). În sfârșit, nervul vag este principalul nerv al sistemului nervos parasimpatic (SNP).
Pe scurt despre nervul vag
Nervul vag este al zecelea nerv cranian din cei 12 existenți și e compus din 2 ramuri, ramura stângă și cea dreaptă. Este un nerv mixt conținând atât fibre nervoase senzoriale, cât și fibre nervoase motorii.
Nervul vag este alcătuit din nervi aferenți care au rolul de a ”duce” informații senzoriale de la organele corpului către sistemul nervos central (creier și măduva spinării) și fibre nervoase eferente, a căror rol este invers, de a duc informații (comenzi motorii) de la creier către organe.
Își are originea în creier, la nivelul capului influențând urechile și limba, apoi trece prin gât, inervând faringele, laringele, apoi esofagul pe toata lungimea acestuia, apoi trece prin torace, unde inervează plămânii și inima, pentru ca în final să ajungă în cavitatea abdominală unde va inerva majoritatea organelor interne: stomac, ficat, pancreas, vezică biliară, rinichi, ureter, splină, organele de reproducere (în cazul femeilor), intestin subțire și intestin gros.
Nervul vag – mecanism de funcționare
Foarte pe scurt și superficial, ideea de bază este că în momentul în care nervul este activ, omul se relaxează, iar dacă este inactiv, persoana devine mai activa, iar o inactivitate a acestuia pe perioadă îndelungată, face ca persoana să devină anxioasă și/sau agitată. Dar, să intrăm în detaliu.
După cum am spus, una din componentele sistemului nervos autonom (SNA) este sistemul nervos parasimpatic (SNP) care are ca și componentă principală nervul vag. Activarea acestuia va avea loc la finalul evenimentelor percepute ca stresante de către om, când acesta își ”permite” să intre in starea de relaxare.
În acest moment sistemul nervos central (SNC) prin ariile emoționale și cognitive din creier vor activa nervul vag, care la rândul lui, va redirecționa resursele corpului spre funcțiile percepute ca esențiale în acel moment.
Astfel, din punct de vedere fizic va avea loc o creștere a activității tractului gastro-intestinal (a digestiei) și a circulației sanguine în zona viscerelor (prin dilatarea vaselor de sânge din această zonă) și, concomitent, o reducere a fluxului sanguin la nivelul mușchiului inimii și a plămânilor (constricția vaselor de sânge și a bronhiolelor) și o reducere a activității glandelor suprarenale, deci a secreției de substanțe cu rol în menținerea capacității de a face față stresului (cortisol și adrenalină).
Sistemul nervos simpatic (SNS) este perechea celui autonom, dar cu funcție antagonică și se activează în momentul trăirii unor situații limită sau stresante.
El va activa exact organele cărora cel parasimpatic (SNP) le reduce activitatea și va reduce activitatea celor activate de SNP, pentru a adapta funcțiile corpului noii situații percepute de corp.
Din punct de vedere psihologic sistemul nervos simpatic (SNS) are un rol reactiv față de situațiile limită. Astfel, când o situație de acest gen este percepută, corpul intră în starea alertă denumită în literatura psihologică drept starea de luptă sau fugi.
În condiții normale de sănătate, cele 2 componente responsabile fiind de reglarea funcției vegetative, se activează alternativ și echilibrat în funcție, după cum am mai spus, de situațiile de viață pe care le parcurge persoana.
Totuși, în cazul în care nu se păstrează un echilibru în alternanța dintre cele 2 sisteme, și, de exemplu, corpul rămâne o perioadă îndelungată în starea de alertă (lupta sau fugi), situație în care sistemul nervos simpatic (SNS) este activat pe termen lung, se poate ajunge la o perioadă de funcționare insuficientă a sistemului nervos parasimpatic (SNP), respectiv a nervului vag, ceea ce va duce la un deficit de resurse la nivelul organelor interne.
În aceste condiții pot apărea probleme de sănătate care pe plan fizic ar putea afecta atât organele activate de sistemul nervos simpatic, căci acestea vor fi suprasolicitate (inima, plămânii și glandele suprarenale), cât și ale organelor care sunt activate de nervul vag, căci acestea vor fi private de resursele necesare funcționării eficiente.
Și având în vedere că majoritatea organelor din corp sunt influențate de către aceste 2 componente ale sistemului nervos, în cazul descris mai sus, întregul corp va avea de suferit, oricare dintre organe având potențialul de a se îmbolnăvi.
Mai mult, pe plan psihic cronicizarea stării de alertă va duce la tulburări de genul anxietății, afecțiunilor sindromului post traumatic, epilepsiilor, fobiilor etc.
Având în vedere că terapia Bowen este o terapie prin excelență relaxantă și că stimulează activarea sistemului nervos parasimpatic, deci a nervului vag, putem spune că, mai ales în perioada pe care o trăim în prezent, a beneficia de ședințe de terapia Bowen regulat este o necesitate.
Impactul nervului vag asupra sănătății
Conectând atâtea componente ale corpului uman, are influență majoră în probleme de sănătate pe toate planurile, începând de la cel fizic cum ar fi în migrene, probleme la nivelul gâtului (ex.sforăit, de deglutiție) dar și în dureri musculare de gât, probleme ale tractului digestiv, probleme de inimă și plămâni (tuse, crize astmatice), probleme ale rinichilor, ficatului, pancreasului, splinei, procese inflamatorii articulare (ex.artrită reumatoidă) și intestinale (sindromul colonului iritabil), probleme ale organelor de reproducere, inclusiv infertilitate, trecând prin cele sistemice cum ar fi obezitate, dezechilibre ale sistemului imunitar și până la probleme la nivel psiho-emoțional cum ar fi în probleme de memorie (Alzheimer), depresii, anxietate, crize epileptice etc.
Nervul vag este implicat în aproape toate activitățile psihologice din corpul uman și a culege roadele puterii sale poate aduce un impact imediat și dramatic asupra starii de bine.
Concluzie finală
Având impact pe toate planurile, fizic, emotional, chimic, putem afirma că nervul vag are o influență holistică asupra sănătății corpului, ceea ce dovedește importanța lui esențială în mecanismul vieții.
După cum am mai spus și anterior, tehnica Bowen are mișcări specifice care se adresează activării nervului vag.
Aceste mișcări s-au dovedit a avea rezultate excelente în multe situații, inclusiv în cazuri trăirii unor evenimente cu impact emoțional major. De aceea vă recomandăm cu căldură să apelați la un terapeut BowenJoy pentru a beneficia de sedințe de terapie.
